Tipuri de Viruși: Cryptojacking Malware

În acest material o să discutăm despre un nou tip de viruși: cryptojacker sau cryptojacking malware. Așa cum sugerează și numele, acesta “minează” cryptomonede în mod clandestin, săturând resursele stației de lucru… Că tot ziceam ieri că dacă PC-ul consumă resurse și când e idle trebuie dus la “doctor”…

În ultimii ani, o formă de malware a crescut rapid în popularitate, profitând în tăcere de resursele calculatoarelor infectate: cryptojacking-ul. Spre deosebire de virușii tradiționali care corup fișiere sau blochează sistemul, cryptojacking-ul funcționează în fundal, exploatând puterea de procesare a dispozitivului pentru a mina criptomonede – fără știrea sau consimțământul utilizatorului.

Ce este Cryptojacking-ul?

Cryptojacking-ul este un tip de atac cibernetic în care un atacator folosește în mod abuziv resursele calculatorului victimei (procesor, placă video, energie electrică) pentru a mina criptomonede. Acest lucru se face, de obicei, fără ca utilizatorul să-și dea seama că ceva este în neregulă cu stația de lucru.

Atacurile de acest tip pot avea loc în două moduri:

• Pe bază de malware: un program malițios este instalat pe calculator și rulează continuu în fundal.
• Prin browser: un script JavaScript este încărcat automat atunci când un utilizator vizitează un site infectat sau compromis, iar procesul de mining continuă atât timp cât pagina rămâne deschisă.

Semne că stația de lucru este infectată cu un malware de tip cryptojacker

Cryptojacking-ul este greu de detectat, deoarece nu provoacă daune evidente. Totuși, există câteva semne care pot indica prezența unei astfel de infectări:

• Scăderea bruscă a performanței sistemului;
• Supraincălzirea nejustificată a laptopului sau desktopului;
• Utilizarea ridicată a procesorului (CPU) chiar și în lipsa aplicațiilor deschise;
• Bateria laptopului se consumă mult mai rapid decât de obicei;
• Ventilatoarele funcționează constant la turație maximă.

De ce este periculos?

Deși nu șterge fișiere și nu criptează datele precum un ransomware, cryptojacking-ul:

• Degradează echipamentul prin uzură excesivă a componentelor hardware;
• Crește factura la energie printr-un consum suplimentar constant;
• Afectează productivitatea prin încetinirea performanței generale;
• Poate crea breșe de securitate ce pot fi exploatate de alte forme de malware.

Măsuri de protecție împotriva cryptojacker

Utilizarea unui antivirus cu protecție activă, care actualizează periodic baza de semnături. Acesta poate detecta și bloca în timp real amenințările specifice, inclusiv scripturile de cryptojacking injectate în pagini web sau aplicații.

Implementarea unui firewall hardware care filtrează traficul și blochează automat accesul către site-uri malițioase sau necunoscute, prevenind astfel încărcarea scripturilor periculoase din mediul online.

Actualizarea constantă a sistemului de operare și a aplicațiilor instalate pe stațiile de lucru și servere. Acest proces reduce semnificativ riscul de exploatare a vulnerabilităților cunoscute, adesea folosite de malware pentru a compromite dispozitivele.

Evitarea instalării aplicațiilor din surse nesigure sau neverificate. Software-ul piratat sau provenit din surse dubioase poate conține cod ascuns cu funcții de mining neautorizat.

Limitarea accesului la site-uri și platforme care nu sunt relevante pentru activitatea profesională. Navigarea pe domenii nesigure sau nelegate de sarcinile de serviciu crește șansele de expunere la atacuri.

Menținerea unei atitudini vigilente în privința emailurilor primite. Angajații trebuie instruiți să recunoască tentativele de phishing și să evite deschiderea atașamentelor sau linkurilor suspecte, care pot conduce la instalarea de malware, inclusiv cryptojackers.

Concluzie

Cryptojacking-ul este o amenințare invizibilă, dar reală, care poate afecta atât utilizatorii individuali, cât și companiile.

Deși nu este la fel de distructiv precum ransomware-ul, efectele sale pot fi costisitoare și deranjante. Prin adoptarea unor măsuri simple de securitate și monitorizarea atentă a performanței sistemului, te poți proteja eficient împotriva acestui tip de atac.

Chiar dacă există o sumedenie de tipuri de malware (trojan horse, spyware, adware, scareware, rootkit, fileless malware, etc.), un antivirus bun poate ține la distanță majoritatea amenințărilor. Iar păstrarea unei atitudini orientate către securitate – atât prin educarea utilizatorilor cât și prin aplicarea de politici stricte – va contribui semnificativ la consolidarea securității informațiilor companiei.

Dacă aveți nevoie de ajutor pentru implementarea sau îmbunătățirea securitații IT a companiei, vă stăm la dispoziție.

Zemernett este o companie de prestări servicii IT care reușește cu succes atât să susțină buna funcționare a infrastructurilor, cât și să propună soluții tehnice personalizate după nevoile clienților, punând activ umărul la dezvoltarea IT a companiilor client.